Activitatea de inceput a Statiunii Timisoara (1935-1949)

In cadrul Institutului de Cercetari si Experimentari Forestiere Bucuresti, in anul 1935 a luat fiinta prima statiune de cercetari silvice din tara noastra sub denumirea de “Statiunea de Experimentatie Silvica Casa Verde Timisoara”. Activitatea de inceput a Statiunii Timisoara (1935-1949), s-a desfasurat sub indrumarea ilustrului silvicultor si dascal Prof. Ing. Sergiu Pascovschi in domeniul tipologiei si fitogeografiei forestiere, al ecologiei frasinului si comportarea speciilor forestiere exotice introduse in Banat. Statiunea a beneficiat inca de la infiintare de o baza materiala proprie, constituita din Arboretumul Bazos in suprafata de 60 de ha, pepiniera, campuri de experimentare si un mic parc dendrologic.

Ocol silvic experimental (1951-1955)

Statiunea si-a reluat activitatea sub forma de ocol silvic experimental intre 1951-1955 (cu accentul pe fenologia speciilor forestiere si tehnica culturilor silvice) devenind apoi

Punct experimental (1955-1961)

in cadrul Statiunii Simeria si functionand in aceasta forma intre 1955-1961 cand se pune accentual pe studiul tehnologiilor de regenerare in stejareto-sleaurile din Banat, se continua studiile de fenologie si cele privind introducerea speciilor exotice in Banat. Deasemenea, in acesta perioada, la Arad ( punct experimental), se fac studii privind tehnologia de incubatie si cresterea artificiala a fazanului, biologia bizamului si gospodarirea si stabilirea bonitatii fondurilor de vanatoare (T. Babutia si C. Popescu). In Iunie 1961, Statiunea de Cercetari Cinegetice se transfera la Timisoara luind fiinta Baza de Cercetari Cinegetice Padurea Verde Timisoara.

Statiunea Experimentala INCEF Timisoara (1961-1969)

La 1 septembrie 1961 ia fiinta Statiunea Experimentala I.N.C.E.F Timisoara, iar in 1969 activitatea de cercetare silvica fuzioneaza cu activitatea de proiectare in cadrul filialei I.C.P.D.S. Intre 1969 -1976, baza materiala se intregeste cu un sediu nou, cu laboratoare de entomologie forestiera, silvicultura, biologia si patologia vanatului, biblioteca si laborator foto, precum si prin preluarea a 10 ha de teren ce a fost transformat in camp experimental. Deasemenea activitatea de cercetare silvica in Banat se diversifica:

                   · genetica forestiera (ameliorarea rezistentei la parziti a laricelui si duglasului- dr. I. Blada, infiintarea de plantaje pentru arbori forestieri- V. Enescu, I. Blada,
                   · silvotehnica (regenerarea naturala a sleaurilor de lunca din Banat -N. Constantinescu, I. Danciu; regenerarea naturala a gorunetelor - St. Purcelean, A. Liubimirescu; refacerea arboretelor slab productive din Banat - St. Purcelean, A. Liubimirescu; tehnologii de conducere a arboretelor de gorun pentru obtinerea de furnire estetice-V. Popa-Costea, tehnologii de cultura a bradului - A. Liubimirescu; cultura duglasului in Banat- I. Danciu, I. Radulescu, I. Cazacu, I. Vlad, V. Popa-Costea).
                   · biometrie (primele tabele de cubaj pentru duglas verde -V. Giurgiu, I. Danciu).
                   · silvobiologie (biologia stejarilor din Banat - N. Nanu).
                   · cercetare cinegetica (cresterea iezilor de caprior in captivitate- I. Ceolofan, T. Babutia; combaterea bolilor in fazanerii- V. Nesterov, I. Ceolofan; hranirea iepurelui si a capriorului pe timp de iarna- L. Manolache, T. Babutia; cercetari privind avifauna de interes vanatoresc din Banat- V. Popa-Costea, T. Babutia; bolile infectioase si parazitare la cerb lopatar- I. Ciolofan, tehnologia de crestere in captivitate a potarnichii - T. Babutia, I. Ciolofan, V. Popa-Costea).

Statiunea ICAS Timisoara (1976-1989)

Perioada de varf a activitatii la Timisoara o reprezinta perioada 1976-1989, de cand un corp de specialisti de exceptie si-au desfasurat activitatea aici atat in cercetare cat si in proiectare tehnologica:

· genetica forestiera - s-a produs material saditor ameliorat genetic pentru cca 50% din plantajele tarii si s-au infiintat plantaje in ocoalele silvice: Caransebes, Bocsa-Romana, Bozovici, Valiug, Toplita, Simeria, Soimus, Brad, Tg. Mures, Cosava, Lugoj, Lunca Timisului la speciile: brad, larice, molid, pin negru, duglas, cires, gorun, tei- I. Blada, Gh. Borlea si colaboratorii; s-a produs material saditor selectionat pentru rezistenta la boli pentru speciile duglas si larice si pin strob-I. Blada, Gh. Borlea; s-au produs in premiera absoluta hibrizi: P. cembra x P. wallichiana, P.cembra x P.monticola-I. Blada.
                   · statiuni forestiere: stabilirea influentei factorilor ecologici asupra cresterii in raport cu tipul de tratament aplicat,-V. Popa-Costea.
                   · reconstructie ecologica: regenerarea arboretelor in zone afectate de poluarea industriala si in zone cu conditii naturale grele sau extreme-G. Smejkal, A. Liubimirescu si V. Popa-Costea, Z. Oarcea
                   · culturi speciale de specii repede crescatoare pentru productia de celuloza - A. Liubimirescu si colaboratorii.
                   · conducerea arboretelor in vederea obtinerii de furnire estetice - V. Popa-Costea si colaboratorii
                   · protectia padurilor : combaterea insectelor daunatoare fructificatiilor, combaterea incendiilor de padure si a pasunatului-I, Nanu
                   · economia cinegetica - cresterea in captivitate a iepurelui salbatic si a bizamului - T. Babutia, I. Ciolofan, combaterea bolilor la mistreti in fondurile suprapopulate- I. Ciolofan, biologia, ecologia si etologia dropiei-D. Stanescu, M. Popovici. De asemenea, aici s-a desfasurat o importanta activitate de microproductie: potarnichi, iepuri si nutrii.
                   · Ocrotirea naturii si conservarea biodiversitatii-Sistemul national de parcuri si rezervatii-dr. ing. Zeno Oarcea
                   · Asistenta tehnica: silvotehnica, protectia padurilor, economia vanatului in judetele: Alba, Arad, Bihor, Caras-Severin, Gorj, Hunedoara, Timis, Mehedinti si AGVPS-I.Ceolofan, D. Stanescu

Manifestari stiintifice organizate in aceasta perioada:
                   - “Cresterea productivitatii padurilor si valorificarea superioara a resurselor forestiere”-seminar ICAS si ISJ Timis, Arad, Caras-Severin;
                   -“10 ani de activitate ICAS in Sud-Vestul Romaniei”-seminar ICAS

Perioada 1990-2002

A reprezentat perioada cu o pronuntata restrangere a activitatii de cercetare in Vestul tarii. S-au continuat teme de cercetare dinainte de 1989 (Genetica Forestiera, Protectia Padurilor, Biologia vanatului, Silvotehnica, Informatica), asistenta tehnica, si s-au elaborat teme noi:

               Genetica Forestiera:
                  · Forme de ulmi rezistente la Ceratocystis ulmi - G.F. Borlea
                  · Ecotipurilor si forme valoroase la speciile de frasin - Visoiu .
               Dendrocronologie:
                  · Serii dendrocronologice pe termen lung la stejari - G.F. Borlea
               Silvotehnica si impaduriri:
                  · Cercetari asupra evolutiei procesului de regenerare in arboretele in care se aplica tratamente intensive - I.Adam
                  · Fundamente stiintifice pentru crearea de perdele de protectie a campului in Campia Banatului - I.Adam
               Biologia vanatului:
                  · Cercetari asupra pasarilor acvatice de interes cinegetic-M.Popovici
                  · Stabilirea si cartarea conditiilor de biotop pentru protejarea si refacerea efectivelor de dropii - D. Stanescu, F.Castiov, M. Popovici
               Economie forestiera:
                  · Cercetari privind raspindirea cerului alb in vestul tarii-I. Adam
                  · elaborarea de tabele de productie si sortare pentru cerul alb - I.Adam
               Protectia padurilor:
                  · Combaterea defoliatorilor aninului si ulmului - D. Visoiu
                  · Norme de prevenire si stingere a incendiilor de padure - I.Adam
                  · Zonarea fondului forestier dupa gradul de risc de incendiu - I.Adam
               Manifestari oraganizate de catre ICAS in colaborare cu Directiile silvice:
                  · 1998-Simpozionul “Silvicultura si padurea naturala” editia I,
                  · 1999-Simpozionul “Silvicultura si padurea naturala” editia II,
                  · 2000- A 4-a Conferinta a Directorilor Generali ai Administratiilor Padurilor de Stat din Europa Centrala,
               Asociatii profesionale:
                  · Presedentia Societatii “Progresul Silvic”, filiala Timisoara,
                  · Din 1996, Pro Silva Europa, Consiliul de Conducere,
                  · Intre 2000-2002, Comitetul Lemnului/Comisia Economica pentru Europa/ONU-vicepresedinte si incepind cu 2002 - presedinte Gh. Florian Borlea.

2002 - un nou inceput?

Incepind cu anul 2002, s-a reinfiintat sectia Timisoara, cu urmatoarele activitati:

               · cercetare:
                  o Colectivul Timisoara,
                  o Colectivul Simeria,
                  o Colectivul Caransebes
               · productie:
                  o Ocolul silvic experimental Caransebes,
                  o baza de productie Simeria,
                  o baza de productie Timisoara.

Colectivul de cercetare Timisoara are 7 cercetatori (5 silvicultori si 2 analisti programatori) si 2 tehnicieni. Activitatea se desfasoara in domeniile:

                  · Informatica cu aplicatii in silvicultura -amenajament silvic; inventar fond forestier; monitoring national; monitoring european;calcul de volume inventariate; amenajarea bazinelor hidrografice torentiale; normarea activitatii de proiectare; inventariere terenuri degradate; APV - Programarea normelor tehnice pentru evaluarea volumului lemnos destinat comercializarii,GIS - Furnizare date pentru elaborare harti, conservarea biodiversitatii: inventarul padurilor virgine din Romania-tema in colaborare- A. Lazar, A. Peiov
                  · Politica Forestiera, Economie forestiera - “Analiza institutionala a sectorului forestier” si “Strategii de utilizare durabila a resurselor forestiere”- G. F. Borlea, R. Brad, O. Merce, D. Turcu, teme in responsabilitate
                  · Protectia padurilor si monitoring forestier- Elaborarea metodei de evaluare a riscului de incendiu in fondul forestier al Romaniei - I.Adam, asistenta tehnica in probleme de prevenire a incendiilor si combaterea bolilor si daunatorilor forestieri, I. Adam, M. Adrian, G.F. Borlea, R. Brad, N. Cadar
                  · Conservarea biodiversitatii- Gh. F. Borlea, R. Brad, D. Turcu, O. Merce
                  · Spatii verzi urbane: Gh. F. Borlea, R. Brad, D. Turcu, O. Merce, A. Mircu
                  · Perdele forestiere-I. Adam, Gh. F. Borlea, R. Brad, N. Cadar

Foto 1 Varietate de ulm rezistent la Ophiostoma ulmi Elm variety, resistant to Ophiostoma ulmi